Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) a fost primul recensământ din România organizat integral în format digital și al treisprezecelea recensământ din istorie.
Pentru mai multe detalii legate de datele provizorii ale RPL2021 l-am avut alături de noi pe domnul Silviu Vîrva, director executiv adjunct al Direcției Județene de Statistică Cluj.
- Întrebare: Care a fost obiectivul Recensământului și în ce măsură a fost acesta îndeplinit până în acest moment?
Răspuns: Obiectivul Recensământului a fost acela de a afla numărul populației rezidente care trăiește pe teritoriul României, informații referitoare la condițiile de locuit, de la nivel național până la nivel de sat și comunități locale.
În acest moment putem spune că acesta a fost atins, respectiv, la nivel național, la finalul etapei de colectare a datelor, 31 iulie 2022, s-a recenzat un procent de 95,4% din populația rezidentă țintă estimată a României la 1 decembrie 2021, în timp ce la nivelul județului Cluj procentul a ajuns la 93,2%.
După aflarea rezultatelor finale, în luna decembrie 2023, aceste date vor fi folosite la construirea de politici publice reprezentative, la alocarea fondurilor locale pe baza numărului de locuitori, a caracteristicilor și distribuției lor la nivel național și local. La nivel european, numărul de locuitori ai României este criteriu de alocare a fondurilor europene.
- Întrebare: Ce ne puteți spune despre datele provizorii la nivelul județului Cluj? Ce diferențe au fost înregistrate față de recensământul anterior?
Răspuns: Datele provizorii indică o populație rezidentă a județului Cluj de 679.141 persoane, în scădere cu aproximativ 12.000 de persoane față de recensământul din 2011. Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Cluj se situează pe locul 4 în ierarhia judeţelor (după municipiul București, județele Iași și Prahova).
Municipiul Cluj-Napoca și-a păstrat în ultimii zece ani poziția de cel mai mare municipiu din România după municipiul București, cu toate că populația s-a redus ajungând la un număr de 286.598 locuitori.
Dar, dacă privim dintr-o perspectivă mai amplă se remarcă o mobilitate a populației din mediul urban către mediul rural. Dacă în 2011 aveam 66,3% din populație în mediul urban, acum procentul este de 60,4%, iar populația din mediul rural a crescut de la 33,7% în 2011 la 39,6% în 2021. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate din zona metropolitană, conform datelor provizorii, a avut o creștere ușoară (101,8%).
Se remarcă o mobilitate a populației județului din mediul urban către mediul rural. Astfel, dacă în 2011 aveam 66,3% din populație în mediul urban, acum procentul este de 60,4%, iar populația din mediul rural a crescut de la 33,7% în 2011 la 39,6% în 2021.
- Întrebare: Care sunt localitățile care au înregistrat cele mai semnificative modificări față de recensământul anterior?
Răspuns: Localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt cele din zona metropolitană:
– comuna Florești a ajuns la o populație de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011),
– comuna Apahida are în prezent o populație rezidentă de 17.239 persoane (cu 6.554 persoane mai mult decât în 2011) și
– comuna Baciu, cu o populație rezidentă de 13.922 persoane (cu 3.605 persoane mai mult decât în 2011).
Dacă ne referim la cele mai importante creșteri în valori relative, ierarhia se menține, pe primele două locuri fiind comunele Florești și Apahida care au înregistrat creșteri cu 131,2%, respectiv de 61,3% față de 2011, în timp ce pe pozițiile 3 și 4 se situează comunele Chinteni, cu o creștere cu 47,9% față de 2011, și Feleacu unde creșterea a fost cu 45,1%, față de 2011.
Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Ploscoș (540 locuitori față de 702 în 2011) și comuna Cătina (1.567 locuitori, față de 1993 în 2011).
Cea mai mare comună din județ, dar și din țară este comuna Florești (52.735 locuitori), care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte, în timp ce comunele cele mai mici din județ sunt Ploscoș cu numai 540 locuitori și Valea Ierii cu 871 locuitori.
- Întrebare: Ce ne puteți spune despre vârsta medie a populației rezidente a județului Cluj?
Răspuns: În ceea ce privește vârsta medie a populației rezidente pentru județul Cluj, datele provizorii ne arată o ușoară creștere față de acum 10 ani, ajungând la 42,2 ani, de la 40,7 ani cât s-a înregistrat la RPL2011.
Față de vârsta medie pe țară de 42,4 ani, vârsta medie în județul nostru este mai mică cu 0,2 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Cluj se plasează pe locul 17.
- Întrebare: Care au fost rezultatele în ceea ce privește cele trei caracteristici etno-culturale: etnia, limba maternă și religia?
Răspuns: La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale au fost calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 587.422 persoane. Dintre aceștia au declarat etnia română – 83,1%, etnia maghiară – 13,4% și etnia romă – 3,0%.
Potrivit liberei declarații a celor 586.471 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Cluj după limba maternă se prezintă astfel: 84,7% – limba română, 13,4% – limba maghiară, iar 1,5% – limba romani.
Structura confesională a fost declarată de 577.264 persoane din totalul populației rezidente a județului Cluj și arată că 72,9% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 9,9% de religie reformată, 3,7% au religia penticostală, 3,2% sunt romano-catolici, 3,1% sunt greco-catolici, în timp ce alte confesiuni reprezintă 7,2% din totalul celor care au declarat structura confesională.
- Întrebare: Care este nivelul de educație al populației rezidente din județul Cluj?
Răspuns: Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Cluj se situează pe locul 3 în ierarhia judeţelor, după municipiul București și județul Ilfov, având un procent de 24,6% din totalul populației rezidente. 41,6% din totalul populației rezidente a județului Cluj are nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici) în timp ce 33,8% nivel scăzut (aici intră preșcolarii, cei din învățământul primar, gimnazial sau cei fără școală absolvită).
- Întrebare: Ce ne puteți spune despre structura populației rezidente a județului Cluj după statutul activității curente?
Răspuns: Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Cluj se situează pe locul 3 în clasamentul descrescător al județelor, după Ilfov și București iar în ceea ce privește ponderea populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Cluj se situează pe locul 4 în clasamentul crescător al județelor (București, Ilfov, Timiș).
Conform datelor provizorii, populația activă a județului Cluj reprezintă 47,41% din populația rezidentă (321.982 persoane), fiind compusă din 313.280 persoane ocupate și din 8.702 șomeri. Acestora li se adaugă un procent de 18,8% reprezentat de elevi și studenți, 22,4% pensionari, 3,1% persoane casnice și 8,3% persoane întreținute sau cu altă situație economică.
- Întrebare: Să le mai spunem celor interesați când vor avea acces la datele finale ale recensământului
Răspuns: Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, începând cu luna mai și până la finalul anului 2023. În numele meu și al Direcției Județene de Statistică Cluj doresc să adresez mulțumiri populației județului Cluj care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare.
Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Instituției Prefectului Județul Cluj, Consiliului Județean Cluj, Serviciului de Telecomunicații Speciale, primăriilor din județ și a tuturor instituțiilor care au sprijinit procesul de recenzare.
De asemenea, mulțumesc tuturor partenerilor din mediul privat, mediul academic, instituții și companii private și organizații care activează în societatea civilă, care ne-au sprijinit în acțiunile noastre de conștientizare și informare a populației de pe raza județului Cluj.
