Cardiopatie ischemică este reprezentată, de cele mai multe ori, de sindroamele coronariene acute. Acestea din urmă se împart, la rândul lor, în funcție de modificările întâlnite la înregistrarea electrocardiogramei de suprafață, în sindroame coronariene cu supradenivelare de ST și sindroame coronariene fără supradenivelare de ST. Primele sunt echivalente practic cu infarctul miocardic cu supradenivelare de ST (STEMI), iar celelalte au ca expresie clinică angina pectorală instabilă și infarctul miocardic fără supradenivelare de ST (NSTEMI).
Din punct de vedere al simptomatologiei, elementul definitoriu îl constituie durerea toracică anginoasă. Aceasta este localizată retrosternal (în spatele sternului), are caracter constrictiv, de strângere (ca o gheară) și iradiază tipic la baza gâtului, în mandibulă sau pe marginea ulnara a brațului stâng până la nivelul ultimelor doua degete (alte iradieri atipice sunt reprezentate de ambele brațe, în umeri sau la nivelul spatelui între omoplați). Ea este declanșată, tipic, de efortul fizic (mereu la depășirea aceluiași prag de efort), cum se întâmplă în cazul anginei pectorale stabile, sau poate apărea în repaus sau la eforturi mai mici decât cele obișnuite , cum este cazul angnei instabile sau infarctului miocardic. Durata durerii este foarte importantă.
În cadrul anginei pectorale aceasta este de 15-20 minute și cedează complet la încetarea efortului sau la aproximativ 5-10 minute după administrarea nitroglcerinei. Referitor la infarctul miocardic, aici durerea este mult mai intensă, are o durata prelungită (depășește 30 minute, adesea durează câteva ore), nu cedează la administrarea nitroglicerinei și este însoțită de semne și simptome precum paloare, extremități reci, transpirații abundente, grețuri și vărsături. Menționăm că există și forme de cardiopatie ischemică fără durere (ischemia silentioasă, insuficiența cardiacă de origine ischemică, aritmiile cardiace de origine ischemica și moartea subită de origine ischemică).
Cauza cea mai frecventă a cardopatie ischemice este reprezentată de ateroscleroza vaselor inimii. Prin ateroscleroză se întelege depunerea de material lipidic ( grăsimi) în peretele arterelor cu obstruarea consecutivă a lor. Pentru a preveni cardiopatia ischemică, trebuie în primă instanță combătută ateroscleroza. Se poate face acest lucru adoptând un stil de viață sănătos.
La baza acestui stil de viață sănătos stă alimentația. Regimul alimentar trebuie imperativ modificat.
Astfel, trebuie evitat consumul de grăsimi saturate (de origine animala) și înlocuit cu grăsimi mono- și polinesaturate (de origine vegetală), iar carnea roșie ( porc, vită, oaie) înlocuită cu carnea albă (de pasăre). Se recomandă consumul de pește, acesta fiind o sursă bogată de acizi grasi polinesaturat Omega 3 cu proprietăti evidente antiaterosclerotice. Aportul excesiv de glucide (substante dulci, zaharuri) trebuie diminuat, iar dulciurile rafinate trebuie excluse complet din alimentație. Consumul de fructe și legume proaspete este foarte benefic, oferind aportul de glucide, vitamine și minerale necesare bune funcționări a organismului.
Băuturile carbogazoase sunt de evitat, aportul hidric corespunzător (minim 2000 ml/zi) fiind asigurat de consumul de apă plată. De asemenea, la prepararea alimentelor trebuie privilegiat uleiul de măsline și se va evita consumul de alimente prăjite, afumate sau conservate în sare. În caz de hipertensiune arteriala , se va diminua consumul de sare până la 3-5 g/zi.
Nu trebuie neglijat nici orarul meselor principale, care ar trebui respectat cu sfințenie, cu abandonarea consumului de alimente între mese sau la ore târzii. De altfel, este binecunoscut faptul că afecțiuni precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, obezitatea și nivelul ridicat de grăsimi în sânge se asociază frecvent cu cardiopatia ischemică.
În încheiere, dorim să reamintim faptul că alimentația reprezintă doar unul dintre aspectele așa-numitului stil de viață sănătos.
O alimentație sănătoasă este în van , dacă nu se modifică și celelalte aspecte ale stilului de viață: renunțarea la fumat, consumul moderat de bauturi alcoolice (fără băuturi spirtoase), practicarea regulată a unor activități fizice (în special înot, alergat, ciclism).
Medic rezident chirurgie generală,
Ionel Marius MANG
Articol de Cluj