S-au publicat rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor 2021: Comuna Florești (județ Cluj) își dublează locuitorii în ultimul deceniu.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Cluj de 679.141 persoane, în scădere cu 11.965 persoane față de recensământul precedent (octombrie 2011). Populația rezidentă de sex feminin (351.827 persoane) deține o pondere de 51,8%. Majoritatea populației rezidente trăiește în mediul urban (409.924 persoane, reprezentând 60,4%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Cluj se situează pe locul 4 în ierarhia judeţelor (după municipiul București, județele Iași și Prahova).

Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a județului Cluj

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Cluj crescând la 42,2 ani față de 40,7 ani la RPL2011. Față de vârsta medie pe țară de 42,4 ani, vârsta medie în județul nostru este mai mică cu 0,2 ani. În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Cluj se plasează pe locul 17.

În cadrul Regiunii de Nord-Vest din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 41,6 ani.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Cluj este 125,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mare decât media națională de 121,2 cu 4,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.

Față de RPL2011 indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu 6,1 puncte procentuale.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevant și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 53,3 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât raportul de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, dar mai mare față de RPL2011 când a fost de 41,6 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Figura 2. Piramida Vârstelor – Populația rezidentă a județului Cluj, pe grupe de vârstă și sexe, rezultate provizorii RPL2021

 Structura pe localități a populației rezidente a județului Cluj

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

Tabel 1. Localitățile din județul Cluj cu cele mai mari creșteri și cele cu cele mai mari descreșteri ale populației rezidente la 1 decembrie 2021 față de recensământul din anul 2011, rezultate provizorii RPL2021

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Cluj, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt: comuna Florești, care a ajuns la o populație de 52.735 persoane (cu 29.922 persoane mai mult decât în 2011), comuna Apahida, cu o populație rezidentă de 17.239 persoane (cu 6.554 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Baciu, cu o populație rezidentă de 13.922 persoane (cu 3.605 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică puțin dacă ne referim la creșteri în valori relative. Comunele Florești și Apahida ocupă primele două poziții înregistrând creșteri de 231,2%, respectiv de 161,3% față de 2011. Pe pozițiile 3 și 4 se situează comuna Chinteni, cu o creștere de 147,9% față de 2011, ajungând la o populație de 4.533 locuitori și comuna Feleacu cu o creștere de 145,1%, ajungând la o populație de 5.693 locuitori.

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Ploscoș (540 locuitori, 76,9% față de populația din 2011) și comuna Cătina (1.567 locuitori, 78,6% față de populația din 2011).

Comunele cele mai mici din județ sunt Ploscoș cu numai 540  locuitori și Valea Ierii cu 871 locuitori (în scădere față de RPL2011, când s-au înregistrat 888 locuitori).

Cea mai mare comună din județ, dar și din țară este comuna Florești, care și-a menținut această poziție fruntașă la ambele recensăminte.

Orașul Huedin, singurul oraș din cadrul județului, a înregistrat o scădere cu 13,7% față de RPL2011 (de la 9.346 locuitori în 2011, la 8.069 locuitori în 2021, mai puțin cu 1.277 persoane).

Exceptând municipiul București, cel mai mare municipiu din România este Cluj-Napoca, care și-a păstrat această poziție în ultimii zece ani deși și-a redus populația cu 37.978 de persoane, coborând la o populație de 286.598 locuitori. Dar această reducere trebuie privită dintr-o perspectivă mai amplă, luând în considerare și localitățile limitrofe, învecinate, unde populația urbană a optat să se mute la casă. Astfel, dacă municipiul Cluj-Napoca, singur, fără vecinătăți, a scăzut la 88,3% din populația de acum zece ani, măsurat împreună cu localitățile învecinate, conform datelor din tabelul de mai jos, a avut o creștere ușoară (101,8%).

Tabel 2. Populația rezidentă a municipiului Cluj-Napoca și a localităților învecinate, la RPL2021 comparativ cu RPL2011

Remarcăm o mobilitate a populației județului din mediul urban către mediul rural. Astfel, dacă în 2011 aveam 66,3% din populație în mediul urban, acum procentul este de 60,4%, iar populația din mediul rural a crescut de la 33,7% în 2011 la 39,6% în 2021.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a județului Cluj

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.

Figura 3. Structura populației rezidente a județului Cluj după ponderea principalelor etnii, rezultate provizorii RPL2021Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 587.422 persoane. S-au declarat români 488.212 persoane (83,1%). Populația de etnie maghiară a județului este de 78.455 persoane (13,4%) și cea de etnie romă 17.802 persoane (3,0%).

Potrivit liberei declarații a celor 586.471 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Cluj după limba maternă se prezintă astfel: pentru 84,7% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, 13,4% limba maghiară, iar 1,5% limba romani.

Structura confesională a fost declarată de 577.264 persoane din totalul populației rezidente a județului Cluj și arată că 72,9% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă, 9,9% de religie reformată, 3,7% au religia penticostală, 3,2% sunt romano-catolici, 3,1% sunt greco-catolici, în timp ce alte confesiuni reprezintă 7,2% din totalul celor care au declarat structura confesională.

Figura 4. Structura populației rezidente a județului Cluj pe principalele religii declarate, rezultate provizorii RPL2021

Structura populației rezidente a județului Cluj pe stări civile

Din populația rezidentă a județului Cluj,  46,9% reprezintă persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 156.842 bărbați și 161.715 femei. Persoanele necăsătorite reprezintă 38% din populația județului, 10% divorțate și 5,1% văduv(ă).

Structura populației rezidente a județului Cluj după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului Cluj, 41,6% are nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 33,8% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 24,6% nivel superior.

Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Cluj se situează pe locul 3 în ierarhia judeţelor, după municipiul București și județul Ilfov.

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel, femeile dețin ponderi mai mari decât bărbații pentru nivelul de instruire ridicat (55,9%) și nivel de instruire scăzut (53,9%), iar bărbații predomină la nivelul de instruire mediu (52,3%).

Structura populației rezidente a județului Cluj după statutul activității curente

Populația activă a județului Cluj este de 321.982 persoane, fiind compusă din 313.280 persoane ocupate și din 8.702 șomeri, iar populația inactivă este de 357.159 persoane. Din totalul populației rezidente, 18,8% sunt elevi/studenți, 22,4% pensionari, 3,1% persoane casnice și 8,3% sunt persoane întreținute sau cu altă situație economică.

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Cluj se situează pe locul 3 în clasamentul descrescător al județelor, după Ilfov și București.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Cluj se situează pe locul 4 în clasamentul crescător al județelor (București, Ilfov, Timiș).

Sursa: Comunicat Direcția Județeană de Statistică Cluj